CCR a motivat decizia privind „amendamentul Fritz” din legea integrității

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat vineri seara, 21 august 2026, motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese. Documentul are 35 de pagini.

Judecătorii CCR au precizat în motivare că legea nouă se aplică „situațiilor juridice în curs” pentru a proteja integritatea funcțiilor publice, deși principiul neretroactivității legii civile „are o valoare absolută” în România.

CCR a explicat că, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, aceasta „se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi”.

Curtea a precizat totodată că „principiul neretroactivităţii legii civile este de rang constituţional şi are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute, consumate”.

Critica de neconstituționalitate a articolului, cunoscut drept „amendamentul Fritz”, a fost ridicată de 27 de senatori din partea USR și PNL. CCR a respins sesizarea privind acest articol pe 17 august, cu un vot de 5-3, potrivit surselor HotNews.

ÎCCJ a stabilit printr-o decizie definitivă, pe 18 iunie, că primarul municipiului Timișoara este în conflict de interese. Dominic Fritz, aflat în funcție din septembrie 2020, la al doilea mandat, a primit și interdicția de a candida timp de trei ani de la încheierea actualului mandat.

CCR a declarat neconstituțional, cu unanimitate de voturi, amendamentul propus de AUR privind sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Curtea a mai declarat neconstituțională, tot cu unanimitate, publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției demnitarilor, precum și, cu majoritate de voturi, obligația demnitarilor de a publica declarații de interese financiare, o combinație între declarația de avere și cea de interese.

Pentru ca legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI) să fie promulgată de președintele Nicușor Dan, ea trebuie pusă în acord cu decizia Curții, fapt ce necesită convocarea ședințelor de plen la Camera Deputaților și la Senat pentru eliminarea amendamentului declarat neconstituțional.

Președintele are ulterior de ales între promulgarea legii sau retrimiterea ei în Parlament pentru reexaminare.

Legea integrității reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la 31 august 2026.

Sursă: HotNews.ro