Canada și UE lansează Alianța pentru Viitor împotriva SUA tech

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat vineri, la o conferință de presă desfășurată la Montreal, crearea unui parteneriat denumit „Alianța pentru Viitor” între Canada și Uniunea Europeană.

Liderii au declarat că parteneriatul dintre Canada și blocul format din 27 de state membre are potențialul de a oferi stabilitate și oportunități, precizând că acesta este deschis tuturor țărilor cu valori similare.

Carney a declarat că „societățile noastre au fost zguduite de noi furtuni”, menționând efectele urgenței climatice, eroziunea normelor democratice și utilizarea comerțului ca armă.

La încheierea summitului de două zile, Canada a acceptat să contribuie la un împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Liderii au comunicat că discuțiile viitoare vor conduce la o piață mai integrată, la reducerea restricțiilor comerciale și de călătorie, precum și la noi oportunități educaționale.

Războiul comercial cu Statele Unite a determinat Canada să caute noi parteneri, Ottawa urmărind reducerea dependenței de companiile americane, în special în domeniul apărării.

Decizia lui Elon Musk de a reduce viteza serviciilor Starlink și Starshield deasupra Ucrainei, la mijlocul lunii octombrie, a perturbat operațiunile militare ucrainene.

Carney a avertizat că tehnologiile de apărare ale Canadei nu trebuie să fie la cheremul unor companii cu interese opuse.

Carney a prezentat fuziunea dintre compania canadiană Cohere Inc și firma germană Aleph Alpha GmbH ca un pas spre reducerea dependenței de companiile americane din domeniul inteligenței artificiale. Noua companie va avea sedii la Berlin și Toronto, iar guvernul Canadei va deține o participație în Cohere de până la 1,6 miliarde de dolari canadieni.

Carney a declarat: „Nu așteptăm ca viitorul inteligenței artificiale să fie decis în altă parte de către persoane pe care nu le cunoaștem sau în care nu avem încredere”.

Ottawa și Bruxelles au semnat un acord prin care Canada intră în rețeaua europeană de supercalculatoare, acord care permite canadienilor să folosească echipamentele europene pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.

Von der Leyen a declarat că furnizorii de energie, minerale esențiale sau semiconductori „sunt transformați din ce în ce mai mult în instrumente de presiune”, adăugând că „atunci când comerțul devine un instrument de presiune economică, familiile sunt cele care plătesc prețul, de la rafturile supermarketurilor până la costul unei mașini noi”.

Carney a declarat: „Mai multă concurență, mai multe opțiuni”, precizând că alianța va securiza lanțurile de aprovizionare.

Liderii au discutat despre posibilitatea ca Canada să devină membru asociat al UE. Von der Leyen a declarat că acest statut reprezintă un teritoriu necunoscut, adăugând că parteneriatul este „pentru puterea noastră comună”. O definire clară a acestui rol va fi stabilită la summitul din 2027.

Germania și alte state membre au încercat să elimine formularea privind statutul de membru asociat din proiectul declarației, exprimând temerea că o denumire fără valoare juridică ar putea crea confuzie pentru alte țări care doresc să adere la Uniune.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat că cele două părți urmăresc „cea mai strânsă, cea mai profundă și cea mai puternică asociere din istorie între Uniunea Europeană și o țară neeuropeană”, descriind Canada drept „de departe cea mai europeană dintre țările non-europene”.

Premierul provinciei Quebec, Paul St-Pierre Plamondon, al cărui Parti Québécois a fost ales recent să formeze un guvern minoritar, a lipsit de la eveniment după ce Ottawa a refuzat să îi permită să ia cuvântul în public.

St-Pierre Plamondon a criticat decizia pe rețelele sociale, afirmând că invitația guvernului federal reprezintă o încercare de „vasalizare și invizibilizare a Quebecului” în schimbul unor beneficii minore la summit.

Sursă: HotNews.ro