Municipiul București se află într-o situație alarmantă în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, conform raportului intitulat „Starea Mediului București 2025”, elaborat de Platforma pentru Mediu București. Acest document subliniază că infrastructura existentă este depășită, iar metodele tradiționale de depozitare nu mai pot face față volumelor crescânde de gunoaie generate de Capitală.
Raportul indică faptul că România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de depozitare a deșeurilor din Uniunea Europeană, cu 74,3% din totalul deșeurilor generate fiind trimise la rampele de gunoi, în timp ce rata de reciclare este alarmant de scăzută, de doar 12%. Paradoxal, țara produce cea mai mică cantitate de deșeuri urbane per locuitor, cu doar 303 kg/an, comparativ cu o medie europeană semnificativ mai mare.
În ceea ce privește Bucureștiul, situația devine și mai complicată: în anul 2023, Capitala a eliminat 725.111 tone de deșeuri urbane, ceea ce înseamnă aproximativ 2.000 de tone pe zi.
Depozitul de la Vidra, ultima soluție
Deși în trecut Bucureștiul avea trei depozite pentru deșeuri, în prezent doar unul mai este operațional: Depozitul Ecologic Vidra din Ilfov, gestionat de ECO SUD SA. Inaugurat în 2001, acesta dispune de o capacitate disponibilă de 5,15 milioane m³.
În absența unor alternative viabile, Bucureștiul continuă să trimită cantități semnificative de gunoi către rampele din localitățile învecinate, ceea ce generează tensiuni sociale și ecologice, conform raportului menționat.
Infrastructură inadecvată și planuri neimplementate
Documentul subliniază că infrastructura de reciclare și tratare a deșeurilor este insuficient dezvoltată. Stațiile de sortare nu pot gestiona volumele actuale, iar capacitățile de compostare și instalațiile de valorificare energetică sunt aproape inexistente.
Deși în 2021 a fost creată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale, care ar fi trebuit să implementeze un sistem integrat de colectare și tratare, rezultatele obținute până acum sunt departe de a rezolva problema.
Prioritățile pentru perioada 2020-2025
Planul de gestionare a deșeurilor pentru București prevede extinderea capacităților de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat până la un maxim de 270.000 de tone anual și transformarea instalațiilor existente pentru sortarea deșeurilor municipale amestecate în unități dedicate exclusiv deșeurilor reciclabile.
Autoritățile intenționează, de asemenea, să dezvolte capacități de compostare pentru deșeurile biodegradabile verzi, prin construirea unor unități în sistem închis cu o capacitate de până la 97.000 de tone pe an, precum și să pună în funcțiune instalații de digestie anaerobă destinate în special deșeurilor provenite din sectorul HoReCa, cu o capacitate maximă de 180.000 de tone anual.
Digestia anaerobă este un proces biologic prin care microorganismele descompun materia organică, cum ar fi resturile alimentare, în absența oxigenului, generând biogaz utilizabil ca sursă de energie regenerabilă și un material bogat în nutrienți, care poate fi folosit ca fertilizant.
Valorificarea energetică a deșeurilor
Planul include și crearea unor instalații de tratare mecanică a deșeurilor reziduale, care ar urma să proceseze aproximativ 300.000 de tone pe an, alături de unități de compostare și digestie anaerobă pentru fracțiile organice, fiecare cu o capacitate de aproximativ 90.000 de tone pe an.
Documentul menționează necesitatea coincinerării și valorificării energetice a reziduurilor rezultate din sortarea deșeurilor, precum și utilizarea biogazului obținut din procesele de digestie anaerobă. Totuși, planurile subliniază și importanța asigurării unor noi capacități de depozitare pentru deșeurile care nu pot fi valorificate prin alte metode.
Cercetarea evidențiază că, fără o accelerare a acestor proiecte și o implicare activă din partea autorităților și a cetățenilor, Bucureștiul riscă să ajungă într-o situație critică. „Interesul populației pentru schimbarea modelelor de consum și a modului de gestionare a deșeurilor este încă destul de redus”, se arată în raport.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.
