Bucureștiul necesită o strategie urgentă pentru a face față schimbărilor climatice

Capitala României se confruntă din ce în ce mai frecvent cu valuri intense de căldură, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta o strategie eficientă pentru a face față schimbărilor climatice, conform declarațiilor reprezentanților Fundației Comunitare București.

„Schimbările climatice din ultimii ani pun România tot mai mult sub stres termic intens, iar Bucureștiul devine din ce în ce mai vulnerabil la valuri de căldură, care conduc la insule de căldură urbană amplificate de densitatea construcțiilor, asfaltarea excesivă și lipsa vegetației, dar și la furtuni sau alte fenomene.”

Aceste informații sunt susținute de raportul intitulat Starea Mediului în București 2025, realizat de Fundația Comunitară București. Vara anului 2024 a fost marcată ca fiind cea mai caldă din istoria Capitalei, cu o temperatură medie de 27,43 grade Celsius, o creștere semnificativă de 5,97 grade Celsius față de media înregistrată între 1980 și anul precedent. De asemenea, diferențele de temperatură între centrul orașului și periferie au atins valori de aproape 18,7 grade Celsius în 2024, comparativ cu media ultimilor 10 ani, iar estimările sugerează că numărul de zile cu temperaturi extreme a ajuns la cel puțin 500.

Aceste fenomene climatice extreme au un impact direct asupra sănătății publice, infrastructurii și economiei locale, ceea ce impune măsuri urgente de adaptare și reziliență.

În acest context, Platforma de mediu pentru București, un program strategic inițiat de Fundația Comunitară București, promovează elaborarea unei strategii de reziliență climatică pentru Capitală. Fundația a alocat un buget de 500.000 de lei, în colaborare cu Orange România, pentru a sprijini proiecte care oferă soluții concrete la provocările generate de schimbările climatice.

Până în prezent, programul a susținut un total de 58 de proiecte de mediu, cu o valoare cumulată de aproximativ 15 milioane de lei.

„Adaptarea la schimbările climatice devine o chestiune de supraviețuire urbană, nu doar de mediu. Prin platforma de mediu pentru București, aducem împreună oameni, resurse și idei pentru a transforma datele științifice în acțiuni concrete.”, a declarat Alina Kasprovschi, directoarea executivă a Fundației Comunitare București.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat importanța rezilienței climatice ca prioritate pentru ministerul pe care îl conduce. Aceasta a menționat necesitatea de a oferi suport tehnic pentru proiectele publice ale societății civile, evidențiind importanța creativității și inovației în cadrul proiectelor-pilot.

„Măsurile necesare nu sunt întotdeauna populare, dar sunt esențiale pentru a asigura un viitor mai bun pentru generațiile următoare.”, a adăugat Buzoianu, subliniind că Bucureștiul trebuie să adopte măsuri dure pentru a asigura condiții de viață adecvate în următorii 30 de ani.

Ce propune Platforma de Mediu pentru București

Platforma de mediu pentru București a lansat o nouă rundă de finanțare dedicată rezilienței climatice, având un buget total de 500.000 de lei. Această sesiune va finanța între trei și cinci proiecte, împărțite în două arii prioritare:

• Aria I – intervenții strategice pentru oraș, cu un buget de până la 250.000 de lei pentru proiecte ce propun soluții de regenerare a spațiilor naturale.
• Aria II – transformarea spațiilor publice în refugii climatice, cu un buget total de 250.000 de lei.

„Intervențiile pot include soluții verzi și albastre, precum plantări, zone umbrite, sisteme de răcorire, puncte de hidratare sau mini-păduri urbane.”, a adăugat Fundația.

Apelul pentru proiecte a fost deschis pe 12 noiembrie 2025, iar înscrierile vor fi acceptate până pe 11 ianuarie 2026. Proiectele selectate vor fi anunțate în februarie 2026, iar implementarea acestora se va desfășura între martie 2026 și februarie 2027.

Obiectivele proiectului

În runda anterioară de finanțare, au fost susținute două proiecte cu impact asupra rezilienței climatice a Capitalei. Unul dintre acestea, realizat de Nod Makerspace, a revitalizat un spațiu abandonat pe malul Dâmboviței, transformându-l într-un coridor verde-albastru, accesibil tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilități.

Al doilea proiect, realizat de Asociația Parcul Natural București, s-a concentrat pe extinderea intervențiilor din Parcul Tineretului, având ca scop creșterea rezilienței climatice și implicarea comunității locale prin activități educaționale și de voluntariat.

Platforma de mediu pentru București, dezvoltată de Fundația Comunitară București, își propune să transforme problemele de mediu în proiecte viabile, aducând împreună donatori, ONG-uri și grupuri de inițiativă pentru a construi comunități puternice și solidare.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul buletin.de și poate fi vizualizată direct aici.