Bryza: România poate urca pe agenda Trump prin investiții americane

Matthew Bryza, fost ambasador al Statelor Unite în Azerbaidjan și fost adjunct al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia, a declarat că România poate deveni mai relevantă pentru administrația Trump dacă atrage investiții americane de amploare, în special în sectorul energetic.

Bryza a precizat că actuala administrație de la Washington privește politica externă prin prisma marilor afaceri și a investițiilor, nu exclusiv prin cea a loialității militare sau a poziționării geopolitice.

Fostul diplomat a declarat că România este văzută la Washington ca un aliat NATO de încredere, dar că președintele Trump nu se raportează la lume în termeni strategici tradiționali, ci prin prisma conectivității economice create de firme americane.

Bryza a precizat că mecanismul tradițional de luare a deciziilor de politică externă americană, stabilit prin Legea Securității Naționale din 1947 și coordonat de Consiliul Național de Securitate, a fost desființat în practica actualei administrații.

Fostul diplomat a declarat că procesul clasic presupunea participarea tuturor instituțiilor cu miză într-un dosar, formularea de recomandări prin consens și înaintarea acestora până la nivel prezidențial doar în cazul blocajelor.

Bryza a declarat că președintele Trump a distrus complet acest sistem și că deciziile sale sunt imprevizibile, inclusiv pentru aliați.

Fostul diplomat a precizat că a descrie în mod succint stilul decizional al lui Trump înseamnă a-l caracteriza drept „excesiv de încrezător” în propriul raționament.

Bryza a declarat că aliații NATO au fost inițial speriați de comportamentul administrației Trump, invocând tratamentul aplicat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval în februarie 2025 și declarațiile privind posibila folosire a forței împotriva Danemarcei în legătură cu Groenlanda.

Fostul diplomat a precizat că Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite este un document coerent, dar că aceasta oferă o explicație, nu o predicție a acțiunilor președintelui Trump.

Bryza a declarat că recomandă României să rămână un partener militar și de securitate solid, să își îndeplinească angajamentul de cheltuieli de apărare de 5% din PIB și să atragă investitori americani în proiecte energetice și industriale.

Fostul diplomat a menționat explicit proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, declarând că acesta ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze din Europa și un exportator, atrăgând astfel atenția directă a președintelui Trump.

Bryza a precizat că există obstacole birocratice și politice în calea scoaterii la licitație a unor noi concesiuni de gaze naturale și că deschiderea licitațiilor pentru perimetrele din Marea Neagră ar genera investiții americane semnificative.

Fostul diplomat a declarat că, pe baza experienței sale din perioada 2001–2009, România era atunci cea mai activă voce din regiunea Mării Negre, iar ambasadori și oficiali români articulau clar necesitatea consolidării securității în zonă.

Bryza a precizat că Statele Unite au greșit în evaluarea intențiilor Rusiei prin faptul că nu au înțeles că Moscova joacă un joc cu sumă nulă în vecinătatea sa imediată și nu acceptă un rezultat de tip win-win în prezența influenței americane.

Fostul diplomat a declarat că a avertizat superiorii săi, înainte de 2008, că Rusia va ataca Georgia după recunoașterea independenței Kosovo de către Statele Unite și că acel conflict a fost o avanpremieră a invaziei Ucrainei.

Bryza a precizat că Rusia folosea livrările de gaze naturale ca instrument de intimidare a aliaților europeni încă de la sfârșitul anilor ’90 și că unii aliați NATO refuzau să se opună provocărilor rusești față de Georgia din cauza dependenței energetice.

Sursă: HotNews.ro