Zona orașului Broșteni se bazează aproape exclusiv pe industria lemnului pentru susținerea economică, iar pădurea reprezintă principalul furnizor de locuri de muncă și venituri pentru locuitorii săi. Conform datelor disponibile din anul 2022, în întreaga regiune economică a Broșteniului, care include și localitățile din jur, au fost active 101 firme, generând o cifră totală de afaceri de peste 165 milioane de lei. În ceea ce privește forța de muncă, aceste companii au angajat un total de 418 salariați.
Majoritatea companiilor din zonă sunt implicate în exploatarea și prelucrarea lemnului, acest sector reprezentând peste 90% din cifra de afaceri și din locurile de muncă disponibile. Activitatea principală, „tăierea și rindeluirea lemnului”, include 79 de firme care au generat venituri de aproape 125 milioane de lei și au angajat 331 de persoane, ceea ce constituie peste 75% din totalul salariaților din regiune.
Pe locul doi se află activitățile de comerț cu ridicata al materialului lemnos, cu 14 firme și o cifră de afaceri de peste 40 milioane de lei, urmate de fabricarea produselor din lemn, care contribuie modest, dar constant, la economia locală. Alte ramuri economice sunt aproape inexistente sau marginale.
Viiturile din iulie 2025 au dus la transportul masiv de material lemnos din exploatări, evidențiind tăierile excesive de pe versanții râului Bistrița.
Viaductul de la Poiana Largului, situat la granița dintre județele Neamț și Suceava, a fost transformat într-un adevărat baraj de lemne, bușteni și resturi aduse de viitura formată pe râul Bistrița. O imagine aeriană din 29 iulie arăta sute de trunchiuri de copaci și resturi forestiere adunate pe toată lungimea podului, blocând aproape complet curgerea apei. Acest fenomen a fost cauzat de precipitațiile abundente, dar au existat întrebări legate de volumul mare de copaci tăiați, sugerând un jaf al pădurilor.
Impactul schimbărilor climatice asupra inundațiilor
Inundațiile recente care au afectat zona Broșteni–Poiana Largului nu sunt un episod izolat, ci rezultatul unui cumul de factori naturali și antropici, conform profesorului Daniel Diaconu de la Facultatea de Geografie a Universității din București. Acesta explică: „A fost un cumul de factori. Precipitațiile căzute timp de trei zile, colmatarea albiei Bistriței de aluviuni și construcțiile ridicate în albie au dus la apariția a trei vârfuri ale viiturii.”
Deși nivelul râului a crescut semnificativ, nu s-au depășit cotele de inundație: „La Broșteni, cota de pericol este de 300 cm, dar s-a înregistrat un maxim de 190 cm.” Totuși, legătura dintre aceste fenomene și schimbările climatice, precum și despăduririle masive, este evidentă. Conform datelor INS, în 2023 au fost exploatate peste 18 milioane de metri cubi de lemn, 20% provenind din județele Suceava și Neamț, zone montane predispuse la viituri.
„Este evident că despădurirea joacă un rol crucial. Lipsa pădurilor favorizează formarea torenților și transportul de aluviuni în râuri, ceea ce amplifică riscurile”, afirmă Diaconu.
În plus, fiecare grad Celsius în plus din cauza încălzirii globale determină o creștere cu 7% a precipitațiilor extreme zilnice, ceea ce sugerează că episoadele similare vor deveni tot mai frecvente în anii următori. Specialistul avertizează că inundațiile din zonele montane pot deveni o normă, nu o excepție, dacă nu se va realiza o schimbare reală în gestionarea pădurilor și în amenajarea teritoriului.
Interviu cu Prof. Daniel Diaconu
- Care sunt cauzele geografice și climatice care au favorizat viitura din zona Broșteni–Poiana Largului?
„A fost un cumul de factori. Precipitații căzute de-a lungul a trei zile, nu neapărat foarte mari cantitativ, însă concentrate pe anumite intervale orare. Viitura a avut 3 vârfuri, unul la 24 de ore de la începutul ploii.” - Putem vorbi despre un fenomen extrem singular sau este o consecință a schimbărilor climatice și a practicilor locale?
„Nu este un fenomen extrem. La Broșteni cota de inundație este de 250 cm, iar maximul atins a fost 190 cm. Viiturile rapide sunt comune aici.” - În ce măsură tăierile de pădure din zonă contribuie la frecvența și intensitatea viiturilor?
„Despădurirea joacă un rol crucial. În 2023, s-au recoltat 18,7 milioane m3 de lemn, din care 42% au fost rășinoase. Suceava și Neamț au cumulat 20% din total.”
Imaginile de pe rețele sociale ilustrează dimensiunea defrișărilor din zona Broșteni–Poiana Largului, subliniind impactul devastator al acestor practici asupra mediului.
Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul g4media.ro și poate fi vizualizată direct aici.
