BNR menține dobânda cheie la 6,5%. Ce înseamnă asta pentru rate, economii și credite

Banca Națională a României a decis, în cadrul ședinței din 12 noiembrie, să păstreze dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda unei inflații care se menține aproape de 10%. Această hotărâre a fost anticipată de analiști, iar expertul financiar Claudiu Trandafir subliniază că măsura protejează atât debitorii, cât și economia.

„O majorare a dobânzii ar fi dus la creșterea costului creditării și ar fi afectat datoria publică. BNR a evitat, practic, o recesiune total nejustificată”, a declarat Trandafir.

Dobânda de politică monetară reprezintă principalul instrument prin care BNR influențează costul creditelor și nivelul inflației. O creștere a dobânzii cheie face ca împrumuturile să devină mai costisitoare, determinând atât persoanele fizice, cât și firmele să se împrumute mai puțin, ceea ce ajută la temperarea inflației. În schimb, o scădere a dobânzii face ca împrumuturile să fie mai accesibile, stimulând astfel consumul și economia.

Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, precum și nivelurile actuale ale dobânzilor la facilitățile permanente: 7,5%% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard), adică dobânda la care băncile comerciale pot împrumuta bani de la BNR pe termen scurt, și 5,5%% pe an pentru facilitatea de depozit, care reprezintă dobânda pe care BNR o plătește băncilor pentru sumele depuse în conturile sale.

De asemenea, BNR a menținut ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Aceasta este a opta ședință de politică monetară din 2025 în care banca centrală nu modifică dobânda-cheie, iar în 2024 au fost operate doar două reduceri, de la 7% la 6,5%.

Inflația rămâne ridicată

Conform datelor BNR, rata anuală a inflației a crescut la 9,88% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu 5,66%% în iunie, ca urmare a expirării schemei de plafonare a energiei electrice și a majorării cotelor de TVA și a accizelor. Deși în luna octombrie inflația a scăzut ușor la 9,76%%, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate.

Rata inflației CORE2 ajustat, un indicator care măsoară evoluția prețurilor de consum fără a include componentele foarte volatile sau influențate direct de decizii administrative, s-a menținut la 8,1%%.

Impactul deciziei BNR asupra economiei

„Menținerea dobânzii cheie protejează debitorii, deoarece o majorare ar fi dus la creșterea costului creditării printr-o creștere indirectă a ROBOR-ului și IRCC-ului. Totodată, ar fi afectat costul datoriei guvernamentale, ceea ce ar fi avut efecte negative asupra întregii economii”, a explicat Trandafir.

Expertul a subliniat că BNR a acționat pentru a evita un șoc economic: „Banca centrală nu și-a dorit un impact negativ asupra economiei. O creștere a dobânzii ar fi încetinit activitatea economică și, cred eu, ar fi dus către o recesiune total nejustificată”.

Previziuni pentru viitor

Claudiu Trandafir estimează că dobânzile fixe vor rămâne stabile în perioada următoare, iar IRCC-ul ar putea scădea sub 6%% în 2026. „Așteptările noastre sunt ca dobânzile fixe să se mențină la același nivel, iar variațiile să fie date de interchangeurile bancare. În următorul trimestru ne așteptăm ca IRCC-ul să scadă”, a spus acesta.

Trandafir a explicat că nivelul actual al dobânzilor, care este mai mic decât inflația, sugerează că în economie există lichiditate, ceea ce susține consumul. „Atâta timp cât în România există dobânzi sub indicele inflaționist, asta înseamnă că avem lichiditate. Consumul este alimentat de credite și cred că este vital să continue, pentru că are un impact economic general”, a adăugat el.

Investițiile în obligațiuni de stat

În condițiile actuale, românii preferă obligațiunile de stat, considerate sigure și avantajoase fiscal. „Cea mai bună investiție pe care românul a învățat-o în ultimii ani rămâne investiția în obligațiunile emise de stat. Venitul obținut este net, neimpozabil, iar interesul este foarte mare. Românii au lichidități mari, ceea ce arată că există bani în piață”, a declarat expertul.

Totuși, Trandafir a avertizat că inflația continuă să erodeze economiile: „Inflația este micul hoț care fură din buzunarul tuturor. Ne va afecta pe toți și va avea un efect negativ asupra economiilor noastre. De aceea, cel mai bine este să investim, să punem banii să producă bani, nu să-i ținem la saltea, pentru că altfel își pierd valoarea.”

Prognoze pentru 2026

Estimările BNR sugerează că rata inflației va scădea treptat în următoarele trei trimestre, dar va rămâne peste intervalul țintă până în 2027. O corecție mai semnificativă este așteptată în trimestrul al treilea din 2026, când se vor estompa efectele directe ale liberalizării prețurilor și creșterii taxelor. Claudiu Trandafir consideră că BNR ar putea reduce dobânda-cheie în a doua parte a anului viitor, dacă inflația scade și deficitul bugetar este ținut sub control.

„Dacă guvernul va reuși să se apropie de obiectivele de deficit, cred că lucrurile se vor îndrepta într-o zonă pozitivă. În caz contrar, vom vedea o scădere a puterii de cumpărare, iar inflația își va păstra același nivel, ceea ce nu e bine pentru economie”, a concluzionat expertul.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.