Avortul în România: Drept pe hârtie, dramă în realitate

România se află într-o situație complexă, în care dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp se transformă într-o luptă constantă, caracterizată de refuzuri din motive religioase, legi aplicate parțial și conștiința medicilor. La mai bine de trei decenii de la Revoluție, când femeile și-au recâștigat dreptul la avort, ele se confruntă în spitalele publice – și uneori chiar în cele private – cu refuzuri repetate, priviri acuzatoare și sunt tratate ca o „bucată de carne”.

O anchetă recentă a scos la iveală sute de medici din spitalele de stat care refuză procedura din motive religioase, morale sau personale, în timp ce Ministerul Sănătății recunoaște problema fără a oferi soluții concrete. Femeile se văd nevoite să caute ajutor, inclusiv în cazurile de sarcini rezultate din viol, la ONG-uri sau la ginecologi care practică avorturi la cerere.

„M-am simțit ca o bucată de carne, nu ca o ființă care trece printr-o experiență devastatoare”, mărturisește Ana*, o tânără din Iași.

Ana a încercat să facă întrerupere de sarcină la trei clinici private din Iași. La prima, i s-a spus că sarcina „ar fi prea lungă” și că „oricum la ei nu se fac avorturi”. La al doilea medic, experiența a fost și mai traumatizantă: „Mi-a spus că sunt mult prea grea ca să mă pună pe masă, că îi e frică că se rupe masa… Mi-a spus că vaginul meu e prea lung ca el să ajungă cu chiureta.”

În final, a ajuns la o a treia clinică privată unde „m-au tratat atât de uman, mi-au vorbit frumos, mi-au spus tot ce se va întâmpla”. Costul a fost de 3.000 de lei pentru avort medicamentos. Ana conștientizează că pentru o femeie cu venituri reduse, prețurile unei întreruperi de sarcină într-o clinică privată sunt imposibil de accesat.

Organizațiile care apără drepturile femeilor subliniază că refuzul pe baza moralității are adesea o componentă financiară. „Avem multe situații în care la stat ni se spune că medicii nu fac avort, dar fac la privat, iar asta înseamnă că femeia e văzută ca o marfă”, afirmă Andrada Cilibiu, activistă la Centrul FILIA.

Maternitatea Cuza Vodă: 41 de medici, niciun avort la cerere

Un exemplu relevant este Maternitatea Cuza Vodă din Iași, unde, deși există 41 de medici ginecologi, niciunul nu efectuează avorturi la cerere, invocând „motive personale și religioase”. Un medic din maternitate a explicat că „s-au avut la bază considerente morale” pentru a refuza avorturile la cerere.

În răspunsul transmis de conducerea maternității, se menționează că nu există o procedură clară pentru îndrumarea pacientelor către alte spitale atunci când sunt refuzate. Această situație este întâlnită în multe spitale din România, iar datele arată că peste 49 de unități spitalicești nu au niciun doctor dispus să efectueze întreruperi de sarcină la cerere.

Impactul psihologic: „E nevoie să vorbim despre dezechilibrul de putere”

Decizia de a întrerupe o sarcină are un impact psihologic semnificativ. Carmen Ioniță, psiholog, subliniază că „decizia de a întrerupe o sarcină e deja dificilă și te pune într-o poziție vulnerabilă. Primind refuzuri repetate, treci prin lipsa oricărui sprijin.”

„Accesul efectiv la întreruperea de sarcină rămâne pentru multe femei un drept doar pe hârtie”, avertizează Andrada Cilibiu.

Un alt paradox este reprezentat de cazurile de sarcini cu malformații fetale severe sau cele provenite din viol, care se confruntă cu aceleași refuzuri. Monica*, o pacientă din București, a avut parte de refuzuri de la mai mulți medici, în ciuda stării sale mentale precare.

Poziția Bisericii Ortodoxe

Poziția oficială a Bisericii Ortodoxe este clară: „Avortul, tratamentele cu scop abortiv sau contraceptiv sunt păcate grele care ucid ființe umane.” Aceasta influențează profund percepția și tratamentul avortului în România.

În ciuda legislației care permite avortul până la 14 săptămâni, realitatea accesului la servicii sigure este critică. Alte state europene au reglementări mult mai permisive, iar România se află în topul țărilor cu cele mai multe avorturi, fără o strategie de prevenție și educare a tinerilor în privința contracepției.

*Toate numele pacientelor au fost modificate pentru protejarea identității.

Imaginea utilizată în acest articol a fost preluata de pe site-ul Digi24 și poate fi vizualizată direct aici.