AUR amenință cu moțiune de cenzură pe reforma administrativă

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni, la Parlament, că partidul va încerca să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului dacă acesta își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială.
Peiu a precizat că AUR nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe acest subiect și a afirmat că tema trebuie să urmeze parcursul legislativ normal în Parlament. El a declarat că, dacă reforma administrativă se va aplica, acest lucru se va întâmpla probabil începând cu septembrie 2028, motiv pentru care a considerat că nu există urgență în adoptarea ei acum.
Liderul senatorilor AUR a criticat varianta unei reforme limitate la localitățile cu număr redus de locuitori și a declarat că reorganizarea trebuie să cuprindă toate nivelurile administrației publice, inclusiv Municipiul București, unde funcționează Primăria Generală și cele șase primării de sector.
Peiu a afirmat că varianta propusă vizează 479 de localități, însumând aproximativ 700.000 de locuitori, și a susținut că o reorganizare ar trebui să analizeze și structura administrativă a Capitalei, unde există șapte administrații.
Peiu a declarat că subiectul reformei administrativ-teritoriale necesită consens parlamentar, dat fiind contextul politic actual.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a propus premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală.
Criteriile propuse de grupul de lucru PSD
Europarlamentarul Dragoș Benea, nominalizat de PSD pentru a coordona un grup de lucru privind reforma administrativ-teritorială, a anunțat luni că au fost identificate șase criterii pentru fundamentarea unei „matrice a sustenabilității” administrative.
Benea a declarat că această matrice va presupune un algoritm de punctare, care va arăta ce unități administrativ-teritoriale (UAT) sunt sustenabile și care trebuie reorganizate și comasate.
Benea a precizat că modificările sunt relevante în perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene, unde este prevăzută o scădere a fondurilor de coeziune comparativ cu perioadele anterioare.
Benea a comunicat că în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori. El a precizat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, menținând totuși o administrație locală de nivel orășenesc.
Sursă: HotNews.ro