Arheologii cercetează șantierul preistoric de la Glina, în Ilfov

Arheologi ai Muzeului Municipiului București desfășoară săpături sistematice pe șantierul arheologic de la Glina-Bălăceanca, aflat la marginea Bucureștiului, în apropierea Autostrăzii de Centură A0. Profesorul Mihai Constantinescu, reprezentant al muzeului, a precizat că locul este un tell, o așezare formată din mai multe straturi succesive de locuire.

Trei culturi identificate în strat

Mihai Constantinescu a explicat că cercetătorii au identificat trei mari niveluri de locuire pe sit: civilizația Boian, din neolitic, cultura Gumelnița, din eneolitic, și cultura Glina, de la începutul Epocii Bronzului. Primele locuiri de pe amplasament au început în urmă cu aproximativ 7.500 de ani, a precizat profesorul. Fragmente ceramice descoperite ulterior ar indica și o locuire mai târzie.

Cercetări anterioare, nepublicate

Primele cercetări pe sit au fost realizate de arheologul Ion Nestor, care a demonstrat succesiunea straturilor de locuire. La sfârșitul anilor 1960, Mircea Petrescu-Dîmbovița și Eugen Comșa au cercetat o suprafață importantă din tell, însă rezultatele nu au fost publicate, a comunicat Mihai Constantinescu.

Situl Glina-Bălăceanca este una dintre puținele așezări multistratificate din jurul Bucureștiului care mai pot fi cercetate sistematic, a precizat profesorul, adăugând că alte situri similare au fost distruse de extinderea cartierelor, drumurilor sau platformelor industriale.

Șantierul, împărțit în trei sectoare

Mihai Constantinescu a explicat că șantierul este împărțit în trei sectoare de cercetare. Primul sector se află spre nord, zonă în care tell-ul ar fi fost afectat de alunecări de teren, posibil cauzate de lucrările pentru autostradă, a precizat profesorul. Al doilea sector este amplasat în zona mai înaltă a movilei, iar al treilea urmărește marginea terasei, pentru reconstituirea înclinației zonei din perioada preistorică.

Într-una dintre secțiuni au fost identificate rămășițele unei locuințe incendiate, cu pereți prăbușiți din lut ars și urmele unei vetre. Pe același amplasament au fost construite ulterior una sau două locuințe, iar resturi menajere au fost depuse peste ceea ce fusese podeaua unei locuințe anterioare, a precizat Mihai Constantinescu.

Fragmente ceramice, oase de animale și figurine

Pe șantier au fost descoperite fragmente ceramice, oase de vaci, capre, porci și pești, precum și mărgele din lut și os și figurine, a comunicat echipa de cercetare. Mihai Constantinescu a precizat că oasele indică ce animale erau crescute de comunitățile care au locuit pe sit, în timp ce dinții scheletelor umane arată ce alimente consumau aceștia.

Consumul frecvent de cereale măcinate cu râșnițe primitive a produs uzura accentuată a dinților descoperiți pe sit, a mai precizat profesorul.

Mihai Constantinescu a declarat, arătând spre una dintre secțiunile de săpătură, că cercetătorii bănuiesc existența unei palisade din lemn care controla accesul în așezare.

Prioritate: contextul descoperirilor

Mihai Constantinescu a precizat că cercetarea contextului în care sunt descoperite obiectele este mai importantă decât descoperirea în sine a obiectelor. Profesorul a declarat că echipa urmărește să identifice unde erau ținute obiectele, cum erau folosite și ce activități desfășurau oamenii în interiorul și în jurul locuințelor.

Studenți aflați în practică pe șantier spală fragmentele descoperite cu periuțe de dinți, înainte ca acestea să fie analizate. Unul dintre fragmentele identificate pe sit prezintă mici perforații sub buză, element caracteristic culturii Glina, potrivit echipei de cercetare.

Mihai Constantinescu a anunțat că săpăturile pe șantierul de la Glina-Bălăceanca vor continua în anii următori.

Sursă: Buletin de București (buletin.de)