Analiză: anticipatele nu ar rezolva criza politică din România

Jurnalista Ionela Gavril, specializată în Științe Politice, a analizat într-un articol de opinie publicat inițial pe Contributors.ro motivele pentru care alegerile anticipate nu ar debloca actuala criză politică din România.

Cadrul constituțional

Autoarea a precizat că, potrivit Constituției, alegerile anticipate trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, conform articolului 63. Legea 208/2015 pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților prevede o perioadă electorală de 90 de zile pentru un scrutin parlamentar la termen.

Jurnalista a arătat că termenul constituțional de cel mult trei luni coincide cu cel de 90 de zile prevăzut de legea electorală generală, astfel încât procedura s-ar putea desfășura și fără o lege specială a anticipatelor, dacă ar exista voință politică.

Rolul președintelui

Potrivit analizei, singurul impediment instituțional rămas pentru declanșarea anticipatelor ar fi voința președintelui Nicușor Dan, care ar respinge deocamdată acest scenariu. Autoarea a precizat că președintele s-ar teme ca un scor mai mare al AUR la anticipate, estimat între 30% și peste 30% în sondaje, să nu îl mai lase să evite nominalizarea unui premier de la acest partid sau includerea lui în negocierile de guvernare.

Poziția partidelor

Jurnalista a menționat că AUR a susținut proactiv scenariul anticipatelor, având scoruri de 30-35% în sondaje, față de 18%, scorul actual al partidului în Parlament. Celelalte partide au susținut, mai degrabă reactiv, că nu s-ar opune ideii.

Autoarea a arătat că, odată cu sondajul Agenției de Rating Politic, care cotează PNL cu o creștere de la 14%, scorul obținut la ultimele alegeri, la 22%, concomitent cu o scădere a PSD, PNL a început să privească favorabil ideea anticipatelor. Liderii PSD au susținut, la rândul lor, că partidul nu ar fi afectat de anticipate, în timp ce președintele Autorității Electorale Permanente, provenit din PSD, a combătut scenariul prin argumentul vidului legislativ.

Fragmentarea parlamentară

Analiza a arătat că alegerile anticipate nu garantează un Parlament mai puțin fragmentat. Chiar dacă AUR ar obține 30-35%, iar PSD, PNL și USR s-ar situa între 10% și 20%, Parlamentul ar putea ajunge la cel puțin șase partide reprezentate, menținând un peisaj fragmentat în care aceleași formațiuni ar trebui să negocieze.

Cordonul sanitar și strategia PNL

Jurnalista a precizat că, dacă președintele va opta pentru menținerea excluderii AUR din zona guvernamentală, riscul de blocaj rămâne ridicat. Reorientarea strategiei de partid a PNL a fost identificată drept un alt factor care îngreunează formarea unor guverne bazate pe coaliții.

Tipul de democrație și criza partidelor

Potrivit analizei, sistemul politico-electoral din România corespunde modelului democrației consensualiste descris de Arend Lijphart, caracterizat prin pluripartidism, reprezentare proporțională, parlament bicameral și control de constituționalitate, model care ar necesita guverne de coaliție. Autoarea a arătat că partidele românești adoptă însă un comportament majoritarist, care exclude negocierea, compromisul și susținerea parlamentară a guvernelor minoritare de coaliție.

Jurnalista a concluzionat că actuala criză este, în profunzime, o criză a partidelor și de reprezentare, nu doar una politico-guvernamentală, și a menționat, cu titlu de exemplu, modificarea sistemului electoral spre liste deschise drept o propunere care ar putea contribui la restabilirea încrederii în partide.

Sursă: HotNews.ro