Aerul poluat din București, principal factor al creșterii bolilor respiratorii

Un milion de români suferă de astm bronșic, iar numărul cazurilor se dublează la fiecare două decenii. Societatea Română de Pneumologie avertizează că poluarea din marile orașe, în special din București, a devenit o urgență de sănătate publică.

Ce arată datele medicale
Potrivit Societății Române de Pneumologie, România numără peste 1 milion de pacienți cu astm, iar în fiecare deceniu numărul bolnavilor crește cu aproximativ 50%. Specialiștii pun această evoluție pe seama degradării continue a calității aerului, cauzată de traficul intens, emisiile industriale și lipsa spațiilor verzi.
Particulele fine PM2.5 și PM10, împreună cu oxizii de azot (NOx), sunt principalele substanțe poluante responsabile de creșterea incidenței bolilor respiratorii și cardiovasculare. Cele mai expuse sunt copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice.

Costuri uriașe pentru sănătate și economie
Efectele poluării nu se limitează la nivel medical. Bolile asociate aerului toxic provoacă absenteism la muncă și la școală, reduc productivitatea și suprasolicită sistemul sanitar. Conform estimărilor europene, pierderile directe și indirecte generate de aceste afecțiuni se ridică la miliarde de euro anual.
În plus, calitatea aerului influențează direct calitatea vieții urbane: un oraș curat atrage investiții și turism, în timp ce poluarea degradează imaginea Capitalei și afectează starea de bine a locuitorilor.

Presiune europeană și obligații legale
Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri România că riscă sancțiuni financiare pentru nerespectarea directivelor privind calitatea aerului. Pentru București, una dintre cele mai poluate capitale din UE, problema nu mai este doar una de sănătate publică, ci și de conformare legală la standardele europene.

Inițiative locale: exemplul Sectorului 3
Deși calitatea aerului a fost adesea tratată ca subiect de campanie, unele administrații locale au început să intervină. În Sectorul 3 s-a implementat o strategie bazată pe două direcții: reducerea traficului prin lucrări majore de infrastructură — poduri, pasaje și străzi noi — și plantarea a 20.000 de copaci.
Potrivit administrației locale, aceste măsuri au început să se reflecte în confortul urban: mai puțin praf, mai puțină căldură vara și un aer mai respirabil.

Nevoia unei strategii metropolitane
Specialiștii atrag atenția că Bucureștiul are nevoie urgentă de o strategie integrată de combatere a poluării, care să implice toate sectoarele și nivelurile de administrație. Printre soluțiile propuse se numără: