Utile

65% dintre utilizatorii de Internet au întâlnit fraude săptămânal

4 min de citit

Aproape două treimi (65%) dintre utilizatorii de Internet la nivel global s-au confruntat cu un incident cibernetic distribuit prin e-mail cel puțin o dată pe săptămână, iar peste jumătate (53%) prin apeluri telefonice și mesaje vocale, conform unui studiu publicat în 2025 de platforma Malwarebytes.

La nivel național, 61% dintre români declară că au fost ținta unor tentative de fraudă online, deși 68% dintre românii din mediul urban se consideră bine informați despre riscurile asociate înșelătoriilor online, potrivit unui studiu realizat în 2025 de Reveal Marketing Research.

Consecințe și tipuri de fraude identificate

Principalele consecințe ale fraudelor online sunt infectarea dispozitivului cu malware sau viruși (42%), furtul de date personale, precum informații bancare, parole sau documente (22%) și pierderea de bani (30%), arată cercetarea.

Printre cele mai populare tipuri de fraude online pe care românii menționează că le-ar recunoaște se numără e-mailurile sau mesajele de tip phishing, cum ar fi mesajele false care par a fi de la bănci (73%), urmate de escrocheriile prin rețele sociale, precum conturi false care solicită bani sau date personale (72%), conform comunicatului companiei de cercetare de piață.

69% dintre respondenți spun că pot identifica apelurile telefonice frauduloase, în timp ce 53% afirmă că pot recunoaște site-urile false care imită branduri cunoscute sau promoțiile și concursurile înșelătoare, a precizat Reveal Marketing Research.

Avertismente ale instituțiilor

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a lansat un avertisment în luna ianuarie cu privire la o metodă de înșelăciune ce presupune clonarea unei firme de curierat. Utilizatorii sunt rugați să acceseze un link pentru detalii despre un colet, iar link-ul direcționează către o pagină falsă, creată pentru furt de bani sau informații.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a avertizat că infractorii creează pagini false de internet care imită identitatea unor instituții de presă cunoscute din România și care promovează platforme fictive de investiții. Acțiunea se desfășoară în paralel prin reclame online, care pot apărea în spațiile publicitare ale site-urilor cunoscute de știri.

Au circulat mesaje înșelătoare care pretind că sunt trimise în numele Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere și solicită plata urgentă a unei presupuse taxe de drum restante. Șoferii care primesc astfel de mesaje sunt amenințați că dacă nu achită taxa vor fi amendați sau li se va confisca mașina.

Fraude realizate prin inteligență artificială

Tentativele de escrocherie realizate cu ajutorul inteligenței artificiale au crescut considerabil în ultimii ani, a comunicat Poliția Română. Inteligența artificială ajută la falsificarea identității sau crearea de imagini și înregistrări trucate.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis la începutul acestui an că, în ultima perioadă, a fost identificată o nouă metodă de fraudă. Infractorii clonează vocile persoanelor apropiate din videoclipuri sau mesaje audio postate pe rețelele sociale și cu ajutorul inteligenței artificiale creează apeluri telefonice în care pretind că au avut un accident sau o urgență gravă și cer bani.

Recomandări de protecție

Specialiștii în securitate recomandă verificarea adresei expeditorului în cazul e-mailurilor suspecte și compararea informațiilor din mesaj cu cele de pe site-ul real al instituției sau companiei. Când ceva nu se potrivește, interacțiunea ar trebui să fie oprită, iar link-ul să fie raportat.

Alexa Josephs, specialist în securitate cibernetică la Directoratul pentru Securitate Cibernetică, a explicat că un manager de parole este foarte important. Actualizările la zi ale aplicațiilor repară vulnerabilități și probleme, inclusiv antivirusul pe calculator.

În cazul primirii unui apel suspect, specialiștii în securitate recomandă închiderea și verificarea dacă informația este reală, sunând direct persoana în cauză. Vocile clonate pot prezenta uneori un ton monoton, pauze nenaturale sau zgomote de fundal ciudate, a precizat Ministerul Afacerilor Interne.


Citește și